Sediile Primăriei Chişinău şi Bibliotecii municipale „B.P. Hasdeu" sunt primele clădiri din capitală, pe care au fost instalate plăci informative, care dovedesc că edificiile reprezintă monumente de arhitectură de importanţă naţională, incluse în registrul monumentelor protejate de stat. Astfel Primăria a dat startul acţiunii prin care monumentele de arhitectură de importanţă naţională din oraş vor fi însemnate, practică folosită în mai multe oraşe europene.

Plăcile conţin informaţia referitoare la denumirea monumentului de arhitectură, anul edificării şi importanţa acestuia: naţională sau locală. Pe plăcuţa de pe sediul Primăriei Chişinău, instalată astăzi chiar de viceprimarul municipiului Chişinău, Nistor Grozavu este scris: „Clădirea fostei Dume orăşeneşti/1901/Monument de arhitectură şi istorie de importanţă naţională/nr. 202 Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de Stat".

Potrivit viceprimarului Grozavu, pe parcursul a 2 săptămâni, autorităţile locale vor însemna monumentele de arhitectură de pe bd. Ştefan cel Mare, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni şi str. Puşkin, urmând ca până la vară să fie amplasate plăcuţe pe toate cele circa 250 monumente de arhitectură de nivel naţional din Chişinău.

Pe monumentele de importanţă locală, plăcuţele vor fi instalate începând cu luna septembrie, după aprobarea Registrului Monumentelor de Importanţă Municipală. Instalarea plăcilor „Monument de arhitectură de importanţă naţională/locală" este o măsură întreprinsă de autorităţi pentru a sensibiliză populaţia în vederea neadmiterii intervenţiilor asupra clădirilor-monumente de importanţă naţională sau locală.

La ora actuală în capitală există circa 250 monumente de arhitectură de importanţă naţională şi peste 700 de importanţă locală. Cel mai vechi monument de arhitectură din Chişinău este biserica Măzarache, care datează din sec. al XVIII-lea.

 

 

 

 

 

Direcţia Relaţii Publice,
Primăria mun. Chişinău