Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, s-a deplasat astăzi la Staţia de epurare a apelor din Chişinău, unde a convocat o şedinţă de lucru cu responsabilii din cadrul Primăriei şi SA „Apă-Canal” în problema depozitării nămolului provenit din epurarea apelor uzate. Un alt subiect al discuţiilor l-a constituit implementarea proiectului privind prelucrarea nămolului prin metoda „Geotube” pe platformele existente de nămol.

După cum a informat directorul SA „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, în perioada septembrie – decembrie 2009 s-a realizat proiectul-pilot de prelucrare a nămolului cu utilizarea tehnologiei „Geotube”. Din ianuarie 2010, au demarat lucrările de implementare a proiectului de execuţie „Prelucrarea nămolului, cu utilizarea Geotuburilor şi reactivelor pe platformele existente de nămol”. Potrivit lui Becciev, tehnologiile utilizate vor contribui la dispariţia mirosului neplăcut ce era emanat de pe platformele de la Staţia de epurare a apelor.

De asemenea, directorul Societăţii „Apă-Canal” a menţiont că până acum s-a reuşit eficientizarea procesului de exploatare a platformelor de nămol şi micşorarea suprafeţelor de nămol, de la 34 de ha până la 19 ha. De menţionat că la moment nămolul de aici este depozitat pe un teren amplasat pe teritoriul Staţiei de Epurare, unde se formează un compost fertilizant pentru sol, care ulterior va fi transportat pe terenurile agricole. Transportarea nămolului va mai dura circa 2 – 3 luni, în dependenţă de condiţiile meteo.

În context, primarul general Dorin Chirtoacă a apreciat modul în care se desfăşoară lucrările de deshidratare a nămolului prin utilizarea tehnologiei „Geotube”. Edilul capitalei a remarcat că această metodă va contribui la dispariţia mirosului neplăcut ce se emană de pe platformele de la Staţia de epurare a apelor, deja de 40 de ani. Dorin Chirtoacă a precizat că mirosul neplăcut va mai persista atâta timp cât va dura transportarea nămolului, după care acesta va dispărea. Referindu-se la impactul ecologic a procesului tehnologic, primarul general a spus că toate lucrările au avizul organelor de mediu. De asemenea, primarul capitalei a precizat că platformele de nămol eliberate vor fi utilizate ulterior pentru construcţia Uzinei de ardere a deşeurilor solide, dar şi pentru construcţia instalaţiilor unei noi Staţii de epurare a apelor uzate.

Staţia de epurare a municipiului Chişinău a fost pusă în funcţiune în anul 1968. De atunci, aceasta nu a fost niciodată reparată sau modernizată. Abia în anul 2008, pentru intensificarea procesării nămolului pe platformele de nămol şi diminuarea mirosului neplăcut, s-a propus utilizarea sacilor de polipropilenă Geotube, tehnologie larg practicată în mai multe ţări din lume.

Direcţia Relaţii Publice,
Primăria mun. Chişinău