Rujeola este o boală respiratorie severă, podusă de virusul rujeolic, foarte contagioasă și, uneori, mortală.

Sursa de infecţie este omul bolnav cu diferite forme clinice. Nu există purtători sănătoşi de virus rujeolic.

Calea de transmitere este aeriană, prin secreţii nazofarigjiene, în condiţii de contact apropiat şi la distanţă. Este posibilă transmiterea virusului și pe cale transplacentară. Receptivitatea este generală. Pot fi afectate toate grupele de vîrstă, însă predomină vârsta copilăriei. Sugarii născuţi din mame imune posedă imunitate specifică pînă la vîrsta de 5 - 6 luni.

Sezonalitatea rujeolei este iarna şi primăvara. Imunitatea postinfecţioasă este durabilă, pe toată viaţa.

Boala debutează ca o răceală banală cu febră mare, secreții nazale, ochi înroșiți și erupție măruntă. Febră treptat în creştere pînă la 38⁰-40⁰C, catar oculorespirator (conjunctivită, fotofobie, lacrimare, rinoree, tuse uscată iritativă, lătrătoare, crup).  Mucoasa bucală edemată şi hiperemiată, limba saburală, gingivită eritematoasă cu depuneri albicioase.

Stărea generală alterată, la a 3-4 zi apare a doua undă febrilă, semne catarale în progres, erupţii pe pielea feței și a capului, ce se extind apoi pe restul corpului.

O persoană bolnavă poate infecta pînă la 9 din 10 persoane cu care intră în contact. Riscul este major pentru copiii mici, care nu sunt vaccinați și care, dacă se îmbolnăvesc, pot degenera în forme grave ale afecțiunii. Conform datelor statistice, pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă boala este mortală.

În perioada prevaccinală, în Republica Moldova, anual, în mediu, erau înregistrate circa 23 mii bolnavi de rujeolă (845 cazuri la 100.000 populaţie). Imunizarea copiilor inițiată în anii 1961-1962 a dus la reducerea morbidităţii cu 95%. Ultima epidemie de rujeolă în ţară a avut loc în anul 2002 şi a fost stopată prin realizarea unei campanii de imunizare în masă.

În perioada anilor 2008 - 2017 în Republica Moldova nu au fost înregistrate cazuri de rujeolă indigenă. Pe parcursul a. 2012-2014, la importul din ţările vecine al rujeolei şi rubeolei, infecţiile date au fost localizate şi nu au căpătat răspândire epidemică. În Republica Moldova ultimele 2 cazuri de rujeolă au fost înregistrate în anul 2014, fiind importate din Federația Rusă.

Concomitent, țările învecinate Republicii Moldova, România și Ucraina, sunt state endemice pentru rujeolă și rubeolă.

România este țara europeană cu cea mai scăzută rată a vaccinării cu vaccinul ROR și cu cea mai gravă epidemie de rujeolă. Numarul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 19.01.2018 este 10 509 cazuri, din care  38 soldate cu deces. În perioada 15.01 - 19.01.2018 au fost raportate încă 86 cazuri noi, confirmate în 12 județe și în municipiul București. Cele mai multe cazuri (9538) au apărut la persoane care nu au fost vaccinate nici măcar cu o doză de vaccin.

În Ucraina, în primele două săptămâni ale anului 2018 s-au înregistrat 1285 cazuri de rujeolă, inclusiv 856 la copii şi 429 la adulți, opt persoane au decedat de complicații cauzate de rujeolă. Cele mai multe cazuri au fost raportate în regiunile Ivano-Frankivsk, Cernăuţi, Transcarpatia și Odesa. Conform datelor statistice furnizate de autorităţile de resort din Ucraina, în anul 2017 au fost înregistrate 4782 de cazuri de rujeolă în 24 de regiuni. Începând cu luna septembrie 2017, instituţiile locale abilitate au demarat o campanie intensivă de vaccinare a minorilor.

În prezent, în Republica Moldova, imunizările împotriva rujeolei sunt realizate în cadrul Programului Naţional de Imunizări, care prevede vaccinarea copiilor în vîrsta de 12 luni, 6 - 7 ani şi 15 - 16 ani cu vaccinul ROR.

Republica Moldova a eliminat rujeola și rubeola indigenă. Țara noastră a obținut acest statut la cea de-a șasea reuniune a Comisiei Europene de Verificare Regională pentru eliminarea rujeolei și rujeolei din 15-17 iunie 2017, desfășurată în București, România.

Provocările cu care se confruntă sistemul de imunizări sunt determinate de diminuarea în ultimii ani a ratei de acoperire cu vaccinuri. Datorită influenţei propagandei antivaccinale, care s-a activizat în ţară, începând cu anul 2009, s-a stabilit tendinţa de diminuare a ratei cuprinderii cu vaccinări de la 95-98% în anii 2003-2008 la 90-92% în anul 2014, dar care este şi mai joasă în municipii şi în teritoriile din stânga Nistrului (80-90%). Ca rezultat, în anii 2012 şi 2013, au fost înregistrate respectiv 10 şi 21 cazuri de rujeolă cu transmitere locală printre populaţia nevaccinată.

Luând în considerație nivelul acoperirii vaccinale și epidemia de rujeolă din România și Ucraina, Republica Moldova este supusă riscului de a importa cazuri de rujeolă cu răspândirea ei locală ulterioară.

Cea mai eficientă măsură de prevenire a rujeolei rămîne vaccinarea, care este realizată în majoritatea statelor.  OMS a declarat posibilitatea eliminării rujeolei în teritorii mari la atingerea acoperirii vaccinale la nivel de 95%.

În scopul prevenirii rujeolei se recomandă:

Vaccinarea copilului conform Programului Naţional de Imunizări constituie elementul de bază în profilaxia acestei maladii.

La apariția primelor semne clinice suspecte pentru rujeolă:

-       secreții nazale apoase, strănut;
-  lăcrimarea abundentă, înroșirea ochilor;
- intoleranță la lumină și umflarea pleoapelor;
- dureri de gât, răgușeală;
- înroșirea și umflarea amigdalelor;
- tuse uscată, supărătoare sau, dimpotrivă productivă,

în mod obligatoriu este necesar de efectuat consultul medicul de familie sau apelarea la asistența medicală de urgență, în special, a copiilor nevaccinați, cât și în cazul prezenței unui contact cu persoane venite din țările endemice de rujeolă sau deplasării în aceste țări.

Izolarea copilului la domiciliu până la sosirea medicului de familie, aplicarea primului ajutor medical (administrarea preparatelor antipiretice), la necesitate.

În colectivități pentru copii se instalează carantină, cu aplicarea măsurilor profilactice specifice.